  
      
      
      
      
      
      
      
      
      
     | 
     | 
    Art&Tourism: România la primul târg mondial  de turism cultural 
       
     
       România, o destinaţie turistică  promiţătoare. Acesta a fost mesajul ţării noastre la Art&Tourism, primul  târg din lume integral dedicat turismului cultural. Manifestarea a fost  găzduită de oraşul Florenţa, adevărată capitală culturală italiană unde, în  perioada 18-20 mai 2012, s-au desfăşurat lucrările de promovare a acestui  sector, într-o locaţie pe cât de primitoare pe atât de sugestivă: Fortezza da  Basso, prestigiosul centru expoziţional situat în centrul istoric al oraşului,  cu o suprafaţă de circa 100.000 mp. Cu această ocazie destinaţia turistică  România a avut posibilitatea de a se prezenta cu o variată ofertă culturală şi  artistică, după ce în ultimii ani a făcut paşi importanţi pentru a fi  identificată drept o destinaţie de interes cultural, nu doar naturalistic, având  în vedere nenumăratele situri şi atracţii cu puternic impact istoric şi  artistic. 
         
      Pentru România, turismul cultural este esenţial, iar majoritatea  itinerarelor propuse de diferiţii operatori turistici italieni vizează cu  precădere acest segment. Cele mai cunoscute şi căutate produse turistice pe  piaţa italiană sunt Transilvania cu cele trei oraşe principale (Sibiu, Braşov, Sighişoara), Bucovina cu mănăstirile sale pictate,  ca şi destinaţiile city break, care  accentuează turismul în centrele urbane importante, axându-se pe partea  culturală şi istorică a oraşelor respective. Ȋn strânsă legătură cu turismul  cultural sunt şi produsele naturale şi wellness-ul. Prezent alături de alte  ţări în standul ADUTEI (Asociaţia Reprezentanţilor Oficiali ai Birourilor de  Turism Străine din Italia) din care face parte, Oficiul de turism al României a  pus la dispoziţia specialiştilor şi a numerosului public de la târg un bogat  material informativ privind principalele destinaţii turistice româneşti, articulat  în diverse itinerare tematice. Iată o rapidă trecere în revistă a acestora. 
Multe itinerare culturale au ca punct  de plecare capitala, pentru descoperirea centrului său istoric cu ruinele  Curţii Vechi, a sugestivului Muzeul al Satului care oglindeşte modul de viaţă  tradiţional din diferitele zone, a teatrelor, muzeelor şi monumentelor sale,  dar şi a celebrei Case a Poporului (care, deşi poate părea grotescă prin  dimensiunile sale, prezintă şi apreciabile elemente artizanale româneşti, de la  marmură la sticlărie şi covoare). De la Bucureşti se pleacă spre Sinaia în  vederea descoperirii culturale a castelelor regale, pentru a ajunge în Transilvania,  adevărat tărâm de basm cu Castelul Bran, cetatea Râşnov, biserici şi  construcţii medievale. Itinerarul continuă cu vizitarea principalelor centre  urbane ale zonei precum Braşovul cu Biserica Neagră, turnurile şi bastioanele  sale; Sibiul cu Muzeul Satului „Astra” şi Muzeul Brukenthal (primul muzeu din  Europa Centrală şi de Est); şi Sighişoara, bijuteria României cu centrul său  medieval foarte bine conservat şi Turnul cu Ceas care veghează asupra localităţii.  Regiunea triunghiulară creată de cele trei oraşe propune şi alte locuri de relevanţă  culturală. Aici se găsesc amprentele culturii săseşti din Transilvania, în  satele Biertan, Prejmer, Viscri, Saschiz, Dârjiu, dar nu numai. 
      Din Transilvania se poate continua  turul către nord, unde se deschid două regiuni în toată splendoarea lor:  Maramureşul, prin arta lucrării lemnului care se observă mai ales în  construirea bisericilor şi porţilor, şi Bucovina, regiune presărată cu adevărate  opere de artă ce se regăsesc pe picturile în frescă ale mănăstirilor (Voroneţ,  numită şi „capela Sixtină din Est”, Moldoviţa, Suceviţa, Arbore, Probota,  etc.). Maramureşul prezintă bisericuţe specifice construite integral din lemn,  cu turle înalte de până la 70 de metri (Bârsana, Surdeşti, Rogoz, Deseşti,  Ieud, etc.), dar şi „Cimitirul Vesel” de la Săpânţa care se remarcă prin  culorilor sale vii, istorisind vieţile defuncţilor în epitafuri ironice şi  comice. 
         
        Alte itinerare la fel de interesante au  în vedere regiunea Moldova, unde se găsesc atât exemple de arhitectură autohtonă,  cât şi urme ale anticelor culturi, mănăstiri mici, dar primitoare, pentru  rugăciune şi regăsirea sinelui. Sau pe litoralul Mării Negre şi în toată  regiunea Dobrogea, ţinuturi care dau mărturie despre începuturile  creştinismului în ţară prin bisericile din cretă de la Basarabi, ca şi despre  perioada colonizatorilor greci care au fondat oraşele Constanţa şi Mangalia şi şi-au  lăsat amprenta asupra arhitecturii siturilor conservate în zonă, precum şi  despre influenţele romane şi turceşti vizibile până astăzi. De vizitat sunt şi locurile  de cult de la baza Carpaţilor Meridionali (Nămăieşti, Dintr-un lemn, Bistriţa,  etc.), până la centrul artizanal „Horezu” şi la oraşul lui Constantin Brâncuşi,  pentru a admira „Coloana Infinitului” sau „Masa Tăcerii”. 
         
        Celor interesaţi în mod deosebit de patrimoniul  cultural românesc li se recomandă vizitarea celor 30 de situri ale României  incluse pe lista culturală a Unesco, unde pe lângă mănăstiri, biserici, centrele  sus-menţionate, sunt incluse şi aşezările dacice din Munţii Orăştie  (Sarmizegetusa Regia, Costeşti-Blidaru, Lucani, etc.). Nu pot fi uitate  importantele centre culturale precum Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Alba Iulia, înscrise în competiţia „Capitală Culturală Europeană” în anul 2021. Nenumăratele  itinerare culturale posibile au deopotrivă în vedere un cadru natural de cele  mai multe ori spectaculos, care joacă un rol esenţial pe scena turistică  românească. 
         
       
      
        
          Ioana Podosu 
          (nr. 8, august 2012, anul II) 
                 
           
         
      | 
     |